cu privire la rezultatele concursului de finanțare a proiectelor culturale ale organizațiilor necomerciale pentru anul 2024
Pe 30 mai, 2024, Ministerul Culturii a anunțat, pe pagina sa oficială de internet¹, rezultatele publice ale concursului de finanțare a proiectelor culturale ale organizațiilor necomerciale pentru anul 2024. Iar pe data de 11 iunie 2024, a fost publicată o nouă listă de rezultate, una revizuită a proiectelor câștigătoare² unde, în locul celor 48 de proiecte depuse inițial, au primit finanțare ”un număr record de 84 de proiecte culturale, elaborate de organizațiile necomerciale.”
În urma consultărilor și discuțiilor interne din interiorul Forumului Consultativ al sectorului cultural independent, organizațiile, inițiativele și lucrătorx culturali din cadrul acestuia constată că acest concurs s-a desfășurat cu abateri de la Regulamentul Concursului și nereguli de ordin procedural.
Drept urmare luăm act de poziție față de rezultatele concursului de finanțare și subliniem următoarele:
- Constatăm că printre asociațiile ale căror proiecte au fost selectate spre a fi finanțate sunt asociații ale căror administratoare sunt persoane care în același timp exercită funcții de conducere în instituțiile aflate în subordinea Ministerului Culturii.
Am identificat următoarele exemple:
– Fundația Culturală „J.S. Bach” (Administratoare Silvia Tănase, care este și directoare adjunctă a Sălii cu Orgă),
– A.O. Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (Președintă, Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova),
– A.O. Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale (Administratoare Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeului Literaturii Române),
– A.O. Comitetul Național ICOM Moldova (administratoare Valeria Suruceanu, directoare a Muzeului de Istoria a Orașului Chișinău),
– A.O. Centrul Studențesc Creativitate și Talent (Administratoare Svetlana Tîrțău, profesoară AMTAP, fosta decană a Facultății de Teatru, Film și Dans).
De asemenea, au fost identificate asociații înregistrate în sediul unor instituții publice și bănuim că ar fi afiliate acestora. Un exemplu de acest gen este A.O. ”TAMTAM-ART”, condusă de Jastina Sajin, și al cărei sediu se găsește pe str. Alexei Șciusev, 93, în orașul Chișinău, adică exact pe aceeași adresă pe care se găsește Teatrul de stat „Alexei Mateevici” .
Considerăm că proiectele acestor asociații nu reprezintă societatea civilă, așa cum prevede chiar punctul (1) al Regulamentului, în care este enunțat scopul acestui program de finanțare: “ încurajării proiectelor culturale, a potenţialului creativ, precum şi al formării condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea activităţilor culturale promovate de societatea civilă şi integrarea acesteia în procesul de realizare a obiectivelor naţionale în domeniul culturii.”
Toate organizațiile menționate mai sus sunt de fapt asociate unor instituții publice ceea ce trezește bănuieli rezonabile de favoritism și conflict de interese (persoana care conduce instituția publică și persoana care conduce organizația necomercială care împreună implementează proiectul este de fapt…aceeași persoană).
Înțelegem rațiunile ce motivează pe unii administratori/administratoare de instituții publice să atragă resurse suplimentare prin intermediul unor organizații necomerciale afiliate – în condițiile în care statul se retrage constant din susținerea și finanțarea producției, acestea sunt nevoite să caute alte surse de finanțare pentru activitățile lor. Totuși considerăm că aceste activități trebuie prevăzute în bugetele anuale ale instituțiilor respective, iar Ministerul Culturii să aloce direct finanțare pentru activități, altele decît cele rezervate organizațiilor necomerciale neafiliate unor instituții publice. Activitățile organizațiilor necomerciale care ar trebui să fie garantate și asigurate financiar de statul Republica Moldova prin alte mecanisme și nu din programul de finanțare a scenei independente!
- Constatăm de asemenea că printre asociațiile ale căror proiecte au fost selectate spre a fi finanțate se găsesc asociații ale căror administratori sunt persoane care în același timp dețin, administrează sau sunt asociate unor firme sau companii de afaceri
Drept exemple enumerăm:
– Fundația Constantin Mimi (SRL Castel Mimi) cu proiectul Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VII-a
– A.O. ARTA ȘI CULTURA EVENIMENTULUI (administratoare Tatiana Paniș, directoare executivă a S.R.L. Media Show Grup, cunoscut pentru organizarea summitul din 2023)
– AO „ATU” cu proiectul Poveștile ascunse ale Moldovei (directoare Zinaida Bivol, a SRL-ului BZ EVENTS)
– A. O. New Era of Media Art Education (Administratoare Nadejda Ignatenco, care e și product manager al startup-ului Bold Experience, care a câștigat 2 proiecte: Festivalul BOLDFEST și Digital Poetry Bootcamp.
Aceste asociații nu reprezintă societatea civilă, ele sunt produse adiacente ale unor entități comerciale și au rolul de a îmbunătăți imaginea companiilor, de a le crește vizibilitatea, de a le crește vânzările la producțiile sau serviciile lor și, în niciun caz, nu au scopul de a contribui la realizarea obiectivelor naționale în domeniul culturii. Respectiv, conformul punctului (1) din Regulament, aceste asociații nu sunt eligibile pentru acest program de finanțare.
- Un număr considerabil din proiectele câștigătoare percep taxe de participare, ceea ce contravine Regulamentului de participare și ar trebui să fie un criteriu de descalificare a acestor proiecte din concurs.
Conform punctului (60) din Regulamentul concursului la secțiunea VI. Procedura de implementare a contractului de finanțare nerambursabilă „se interzice perceperea oricăror taxe de participare la evenimentele organizate în cadrul proiectelor finanţate de către Ministerul Culturii în condiţiile prezentului Regulament.”
Atragem atenția că în cadrul concursului, cel puțin șase din proiectele câștigătoare percep taxă de participare la evenimentele lor:
– A.O. Ca Lumea cu proiectul Festivalul IA MANIA 2024
– Asociația Obșteasca “MuzArt” „JAZZ’n Chișinău Internațional Festival” ediția a XII,
– Fundația Constantin Mimi cu proiectul Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VII-a,
– Fundația Culturală „J.S. Bach” cu proiectul Festivalul Internațional de Muzică ”J.S. Bach”, ediția XIII,
– Asociația Obștească “New Era of Media Art Education” cu proiectul Festivalul BOLDFEST
– Asociația Obștească “New Era of Media Art Education” proiectul Digital Poetry Bootcamp.
– A.O. ”POIANA PEOPLE” cu proiectul LAPOIANA Festival 2024
În acest sens, solicităm eliminarea acestor șase proiecte din lista proiectelor câștigătoare sau, alternativ, obligarea organizațiilor necomerciale care organizează aceste evenimente să anuleze orice taxe de participare la evenimentele finanțate de Ministerul Culturii.
- Sesizăm prezența unor conflicte de interese și bănuieli rezonabile de favoritism cu privire în cazul mai multor asociații obștești pe diferite criterii cum sunt asociații create doar pentru concurs, favoritism pentru inițiativele unor SRL-uri ce au participat la organizarea Summitului din 2023 la Bulboaca, favoritism în baza relațiilor de rudenie, dar și conflicte de interese ale unor membri din Comisia de evaluare care au participat cu ONG-urile afiliate instituțiilor de stat etc.
Ca răspuns la solicitarea trimisă în сееа се privește declarațiile privind conflictele de interese admise Ministerului Culturii ține să precizeze că ”реrsоаnеlе саrе s-ar fi aflat în situații de conflict de interese, potrivit punctului (27) din Regulamentul precitat, au respectat procedurile impuse. Соnfоrm acestui punct: “Membrii Cormisiei sеmnează declarațiii de сonfidențialitate, imparțialitate și nеаdmiitеrе а conflictelor de interes, соnfоrm mоdеlului prevăzut în аnеха nr. 6”. Рrin urmare, șase membri ai Comisiei de еvаluаrе au declarat și semnat declarația de
neadmitere а conflictului de intеrеsе. De asemenea, aceștia s-au abținut de la participarea
în procedura de еvaluare pentru proiectele în lеgătură cu саrе s-аr fi aflat in conflict de
interese.
Considerăm că atâta timp cât Regulamentul permite participarea persoanelor din componența comisiei de evaluare în cadrul concursul, această măsură nu este suficientă pentru a preveni conflictele de interes, pe motivul că semnarea acestor declarații nu garantează obiectivitatea jurizării. Prin urmare, solicităm modificarea Regulamentului în așa mod încât persoanele din componența comisiei să nu poată participa în cadrul concursului.
4.1 Un alt caz problematic este Asociația Obștească ROST, administrată de Gheorghe Erizanu, care a fost înregistrată pe data de 15 martie 2024, cu doar două săptămâni înainte de data limită de depunere a proiectelor. Conform Punctului (32) din Regulament, evaluarea propunerilor de proiect presupune și evaluarea capacităților asociației care depune proiectul conform următoarelor criterii:
7) experienţa organizaţiei şi a echipei privind realizarea acţiunilor propuse;
8) experienţa privind colaborarea, parteneriatul cu autorităţile publice şi organizaţiile necomerciale din ţară şi din străinătate, după caz;
9) capacitatea financiară a organizaţiilor necomerciale de a atrage resurse, altele decât cele oferite de autoritatea finanţatoare, inclusiv de la alţi cofinanţatori.
Asociația ROST în 2 săptămîni pînă la depunerea propunerii de proiect nu avea cum să aibă nicio activitate prin care să demonstreze experiența de a realiza acțiunile propuse, experiența de colaborare sau capacitatea financiară de a atrage alte resurse!
Acest lucru creează suspiciuni asupra metodei de evaluare aplicată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv suspiciuni dacă aceștia au respectat lista criteriilor de evaluare.
4.2 Cu referire la două organizații necomerciale afiliate unor entități comerciale constatăm un posibil favoritism și exprimăm bănuieli rezonabile de trafic de influență.
Astfel, atît Fundația Constantin Mimi (afiliată SRL Castel Mimi), cît și AO ARTA ȘI CULTURA EVENIMENTULUI (afiliată S.R.L. Media Show Grup) au participat, în iunie 2023 la organizarea Adunării comunității politice europene din 1 iunie 2023 la Castelul Mimi (Bulboaca).
Avem toate temeiurile să bănuim că selectarea acestor proiecte în detrimentul altora s-ar putea datora și colaborării cu autoritățile statului realizată cu ocazia acelui eveniment.
4.3 La etapa de preselecție nu s-a ținut cont de posibile conflicte de interese, care să rezulte din relații de rudenie și afiliere instituțională între solicitanți (asociațiile obștești participante la concurs) și instituțiile publice, care sunt beneficiare a proiectelor câștigătoare, neeligibile în cadrul acestui concurs”
Alte proiecte din concurs care se supun aceleași suspiciuni de conflict de interes includ
– Fundația KA-TET cu proiectul Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău 2024 (organizat de Narcis Afrasinei, directorul ICR din Chișinău)
– A.O. Ca Lumea IA MANIA 2024 (ediția X) (directoare Nata Albot, fina de cununie a Ministrului Culturii).
4.4 Alte cazuri care trezesc bănuieli rezonabile sunt și proiectele înaintate de asociații obștești ale căror directoare de instituții culturale sunt din subordinea Ministerului Culturii și care concomitent se află în componența comisiei de evaluare. Acestea sunt
– A.O. Comitetul Național ICOM Moldova (administratoare Valeria Suruceanu, directoare a Muzeului de Istoria a Orașului Chișinău) care a fost ulterior retras din concurs în cadrul reevaluării
– A.O. Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale (administratoare Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeului Literaturii Române).
- Concursul tratează nediferențiat diverse forme de asociații obștești – mici organizații nou-create laolaltă cu fostele uniuni de creație, ce au moștenit un important patrimoniu material și prestigiu din perioada sovietică.
Astfel, în cadrul concursului au fost acordate următoarele finanțări pentru uniunile de creație:
– A.O. Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova cu proiectul Salonul Național de Artă Contemporană
– A.O. „Uniunea Teatrală din Moldova cu proiectul Forumul Internațional al Tinerilor Creatori de Teatru
– A.O. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova cu proiectul GALA PREMIILOR UCMM
– A.O. Uniunea Muzicienilor din Moldova cu proiectul Concursul Naţional al Interpreţilor Cântecului Folcloric „Tamara Ciobanu” ediţia a XVIII-a
– Asociația obștească ,,Uniunea Scriitorilor din Moldova” cu proiectul „Gala Premiilor Literare” (ediția a XV-a)
– A.O. Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova cu proiectul Saloanele Moldovei, expoziție-concurs de artă plastică contemporană
– A.O. Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova cu proiectul Descoperă Moldova prin Artă
– A.O. Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova cu proiectul “OPERA NECUNOSCUTĂ A MAEȘTRILOR BASARABENI DIN FONDURILE UAP”
Considerăm că finanțarea uniunilor de creație trebuie să se facă separat de finanțarea altor organizații necomerciale, într-un fel care ar permite și micilor organizații necomerciale să crească (de exemplu, introducând o linie separată de finanțare pentru uniunile de creație.)
- Proiectele de Film și proiectele editoriale nu ar trebui să fie eligibile în cadrul concursului. Acestea au propriile lor concursuri – concursul de proiecte cinematografice organizat de CNC și concursul de proiecte editoriale organizat de Ministerul Culturii
Acest argument a fost înaintat și în demersurile din anii trecuți, însă fără ca Ministerul Culturii să fie receptiv la recomandările făcute. Reiterăm și de această dată că proiectele de film precum cele enumerate mai jos, nu ar trebui să fie eligibile în cadrul acestui concurs.
– A.O. Asociația Cineaștilor Independenți din Republica Moldova „ALTERNATIVE CINEMA” cu proiectul Zilele Filmului Românesc ediția X
– AO “OWH TV Studio” cu proiectul ”Eu Sunt Aici” sezonul 2
– AO Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova cu proiectul Festivalul de film „DEBUT”
– Asociația Obștească „Pro Media Film” cu proiectul STARt
Mai mult, în Republica Moldova activează Centrul Național al Cinematografiei (CNC) – instituție ce se face responsabilă de dezvoltarea industriei cinematografice pe plan național, și are fonduri dedicate atât pentru producția de film cât și pentru prezentarea lui publică. Finanțarea festivalurilor și producțiilor de film face parte din concursul de proiecte cinematografice organizat anual de CNC, iar Regulamentul acestuia prevede în capitolul 3, punctul 91 ”alocațiile de la bugetul de stat destinate dezvoltării domeniului cinematografiei sunt utilizate pentru următoarele genuri de activități: [..] 4) organizarea festivalurilor și a evenimentelor cinematografice.”
Similar concursului din 2021, proiectul de film Zilele Filmului Românesc, la care în acest as s-a alăturat și proiectul STARt, concurează la aria tematică necorespunzătoare – Arte Vizuale, care e descrisă în anexa Regulamentului drept ”Susținerea producției (care include, dar nu se limitează la: pictură, sculptură, design, grafică, arte decorative, street art, fotografie, instalații, video art, artă digitală și noile media). Reiterăm poziția noastră că industria filmului (fie producția unui film, fie prezentarea unui film în cadrul unui festival) reprezintă o arie tematică aparte și nu se încadrează cu desăvârșire în aria tematică Arte Vizuale.
La solicitarea de a ne pune la dispoziție decizia argumentată privind admiterea proiectului Zilele Filmului Românesc la concurs, la categoria Arte Vizuale, Ministerul Culturii răspunde astfel ”Соnfоrm noțiunii unanim acceptate la nivel internațional, artele vizuale includ și segmentul сinеmаtоgrаfiei la care, in prezent, se adaugă și аșa-numitele medii noi/noile media (nеw media) са de exemplu radioul și televiziunea, сinеmаtоgrаfiа sau alte fоrmе emergente de expresie artistică саrе sunt de asemenea раrtе integrată а acestui domeniu diversificat. Diversitatea de categorii indicate în аriа tematică respectivă este menită să inсurаjеzе și să sprijine inovația și expresia artistică în diverse fоrmе. ”
Tindem să precizăm că această noțiune ”unanim” invocată este una preluată la conveniența argumentării și poate fi ușor contra argumentată prin accesarea definițiilor de pe wikipedia
Arte vizuale – ”Artele vizuale sunt forme de artă precum pictura, desenul, imprimarea, sculptura, ceramica, fotografia, filmul, filmul, benzile desenate, designul, meșteșugurile și arhitectura. Multe discipline artistice, cum ar fi artele spectacolului, arta conceptuală și artele textile, implică, de asemenea, aspecte ale artelor vizuale, precum și artele de alte tipuri. De asemenea, în artele vizuale, sunt incluse artele aplicate, cum ar fi designul industrial, designul grafic, designul vestimentar, designul interior și arta decorativă”.³
Noi medii – ” mediile computative care partajează materiale online și prin intermediul computerelor”, cu alte cuvinte ”cunoscut uneori ca Web 2.0, include o gamă largă de instrumente de comunicare legate de web, cum ar fi bloguri, wiki-uri, rețele sociale online, lumi virtuale și alte platforme de social media”. Același articol delimitează foarte clar unde se termină noile medii – ”cu excepția cazului în care conțin tehnologii care permit procese digitale generative sau interactive, programele de televiziune difuzate, filmele de lungmetraj, revistele și cărțile nu sunt considerate a fi noi media”.⁴
Cu toate acestea, asemenea argumentări despre ce înseamnă arte vizuale sau noi medii nu ar trebui să-și aibă locul atunci când există un regulament clar elaborat cu arii tematice și criterii specificate. Formulări vagi cum sunt ” nu se limitează la” în cazul ariei Arte Vizuale sau ”Susținerea producției și/sau a cercetării artistice și/sau literare” sau ”Promovarea artiștilor din Republica Moldova” în cazul ariei Rezidențe de Creație, reprezintă punți evazive de a accepta proiecte necorespunzătoare caracterului ariei specificate. Prin urmare, recomandăm pe viitor reformularea ariilor tematice și criteriilor cât mai specific și clar, încât descrierea categoriei să delimiteze din start proiectele eligibile.
6.2 Similar, proiecte editoriale au propriul lor concurs organizat de Ministerul Culturii care reprezintă un mecanism de finanțare a presei scrise și dacă acesta e insuficient, ar trebuie acoperite din alte mecanisme de finanțare publică a activității editoriale și culturale.
Astfel un număr considerabil de proiecte editoriale cum sunt cele enumerate mai jos, nu ar trebui să fie eligibile la acest concurs:
– Uniunea Scriitorilor din Moldova cu proiectul ,,Revista literară”
– А.О. Uniunea Editorilor din Republica Moldova (UERM) cu proiectul “Salonul Internațional de Саrtе Bookfest Chișinău 2024”
– Asociația Obștească TIMPUL TINERILOR DIN MOLDOVA cu proiectul TIMPUL din România, ediția din Republica Moldova
– Fundația Sud-Est Cultural cu proiectul Promovarea culturii scrise
naționale și universale în paginile revistei Sud-Est Cultural, numerele 1, 2, 3, 4 din 2024
– Asociaţia Obşteştească „Fondul Culturii Scrise din Moldova” cu proiectul Revista de proză și arte vizuale „Quadrat”
– Fundația Culturală pentru Literatură și Artă cu proiectul Susținerea producției literare autohtone prin editarea revistei LITERATURA ȘI ARTA
Unele din aceste proiecte cum sunt TIMPUL, Revista de proză și arte vizuale „Quadrat”, revistei Sud-Est Cultural, fac parte din categoria ”Lectura publică”, care însă nu prevede în descriere și criterii susținerea procesul editorial, ci ” (1) Promovarea lecturii și dezvoltarea competenței de cultura lecturii, diminuarea analfabetismului funcțional și/sau facilitarea accesului la cultura scrisă în zone defavorizate (2) Proiecte axate pe dezvoltarea și punerea în valoare a literaturii naționale, afirmarea literaturii artistice ca parte integrantă a culturii naționale și integrarea în spațiul valoric și spiritual european (3) Inițiative de promovare a lecturii și universul tehnologiilor digitale”.
Reieșind din argumentele enumerate mai sus solicităm:
1. Publicarea rezultatelor concursului integral, la toate ariile tematice, cu indicarea punctajelor oferite pentru fiecare proiect în parte, inclusiv a sumelor alocate pentru proiectele câștigătoare.
2. Publicarea documentației aferente procesului de constituire și activitate a Comisiei de evaluare și selectare a proiectelor – ordinul de constituire, procesul verbal al ședințelor de evaluare, declarațiile privind conflictele de interese etc.
3. Verificarea, infirmarea factuală și anularea oricăror suspiciuni privind existența unor posibile conflicte de interese între membrii comisiei de evaluare și asociațiile – Asociația Obștească ROST, Fundația KA-TET și A.O. Ca Lumea, iar în cazul constatării unor conflicte de interese, solicităm Ministerului Culturii să organizeze repetat o procedură de evaluare a acestor proiecte care să asigure maximal transparența și echidistanța.
4. Anularea rezultatelor concursului în cazul proiectelor câștigătoare, ce au în calitate de beneficiari instituțiile publice locale (neeligibile pentru acest concurs), conducerea cărora se află în relații de rudenie sau afiliere instituțională cu reprezentanții asociațiilor obștești ce au solicitat finanțare în cadrul concursului de proiecte culturale, urmând să fie redistribuite sumele în rândul proiectelor din lista de așteptare;
5. Anularea rezultatelor concursului în cazul proiectelor câștigătoare, ce au în calitate de beneficiari instituții publice străine (neeligibile pentru acest concurs, cum este Fundația KATET) și care figurează în calitate de co-organizatori, urmând să fie redistribuite sumele în rândul proiectelor din lista de așteptare.
6. Anularea rezultatelor concursului în cazul proiectelor câștigătoare care fac parte din categoria Artă Cinematografică (în care se înscriu și festivalurile de film) pentru care sunt organizate concursuri publice separate.
Totodată recomandăm:
- Publicarea, în viitor, a rezultatelor concursului integral în termenul prevăzut de legislație și de Regulamentul concursului;
- Regulamentul trebuie să prevadă o procedură în cazul neregularități sau nerespectarea acestuia, cum ar fi prevederea de bază a anulării concursului în cazul încărcării Regulamentului.
- Definirea ”asociațiilor obștești cu caracter necomercial” și delimitarea profilului prin criterii de eligibilitate a asociațiilor obștești cu caracter necomercial, așa încât să nu fie eligibile asociațiile afiliate afacerilor sau instituțiilor de stat. O potențială definiție ar fi ” organizațiile neguvernamentale și inițiativele necomerciale din sectorul culturii, care își desfășoară activitatea într-un mod autonom, fără imixtiunea statului sau sectorului comercial în politica lor curatorială și editorială”.
- Modificarea regulamentului în așa mod încât persoanele din componența comisiei de evaluare să nu poată participa în cadrul concursului, pentru a evita conflictele de interese.
- Susținerea diferențială a acestor organizații necomerciale, dar și a Uniunilor de Creație și a Instituțiilor de stat după profil. Considerăm că ar trebui delimitate categoriile ce intră în componența ”organizațiilor necomerciale” în trei categorii separate: 1. Asociații obștești ale sectorul cultural independent 2. Asociații obștești ale uniunilor de creație 3. Asociații obștești ale instituțiilor publice. Fiecare dintre acestea ar trebui să aibă propriul lor concurs, iar dacă acesta nu e posibil, propria categorie în cadrul aceluiași concurs, în care participanții să concureze după propriile capacități, acces la resurse și infrastructură culturală.
- Activitățile culturale cu care concurează instituțiile publice trebuie prevăzute în bugetele anuale ale instituțiilor respective, iar Ministerul Culturii să aloce direct finanțare pentru activități, altele decît cele rezervate organizațiilor necomerciale neafiliate unor instituții publice. Activitățile acestor instituții ar trebui să fie garantate și asigurate financiar de statul Republica Moldova prin alte mecanisme și nu din programul de finanțare al scenei independente.
- Considerăm că membrii comisiei de evaluare a proiectelor, trebuie să reprezinte exclusiv scena culturală necomercială din țară (și de peste hotare, eventual), de practicieni care au o înțelegere largă a practicilor artistice contemporane și a practicilor artistice comunitare, a contextelor naționale, internaționale și locale.
- Concursul să fie deschis inclusiv inițiativelor și artiștilor independenți, nu doar asociațiilor obștești.
Semnatari
Organizațiile membre din Coaliția Sectorului Cultural Independent
teatru spălătorie
Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”
Comunități Active pentru Democrație Participativă
Organizația publică “Accolada”
Rhythms of Resistance Chișinău
Caterina Pîslari, “Colectivul Liminal: Rețeaua Independentă de Cercetare din Republica Moldova”
A.O. Centrul pentru Artă Contemporană, Chișinău
Victor Ciobanu, artist independent
Cristina Jacot, artistă independentă
Cristian Doroftei, artist independent
Anna Bantiuc, artistă independentă
Alexandru Macrinici, artist independent
Munia Grosul, artistă independentă
Amity Iar, artistă independentă
Ana Rapcea, scriitoare
Rafael Raețchi, artist independent
Victor Organ, artist independent
³ https://en.wikipedia.org/wiki/Visual_arts
⁴ https://en.wikipedia.org/wiki/New_media#cite_note-Manovich-4
Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova 